Bullying la Questfield International College, analiza unui dosar educațional

Bullying-ul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită răspunsuri clare, structurate și documentate din partea instituțiilor de învățământ. În absența unor proceduri riguroase și a intervențiilor concrete, efectele asupra copiilor pot fi profunde și de durată, iar responsabilitatea instituțională devine fundamentală în asigurarea unui climat educațional sigur și protejat.

Bullying la Questfield International College, analiza unui dosar educațional

Investigația de față analizează o serie de documente, corespondență scrisă și relatări ale unei familii care semnalează un caz de bullying repetat, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Potrivit materialelor puse la dispoziția redacției, situația ar fi inclus insulte zilnice, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului, fără ca instituția să fi luat măsuri documentate sau să fi oferit răspunsuri scrise privind intervențiile.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullying-ul

Conform relatărilor familiei și corespondenței analizate, încă din primele săptămâni de la debutul incidentelor, elevul vizat ar fi fost supus unor comportamente agresive frecvente, inclusiv jigniri și excludere socială, în prezența cadrului didactic titular. Deși situația a fost semnalată în mod repetat prin emailuri oficiale adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, nu există în documente dovezi ale unor măsuri concrete, scrise sau monitorizate, intervențiile fiind descrise ca fiind predominant informale și verbale.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect distinct și grav semnalat în cazul analizat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant, folosită nu într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare în mediul școlii. Specialiștii consultați de redacție arată că o astfel de practică depășește nivelul unui conflict obișnuit și se încadrează în categoria bullying-ului agravat prin stigmatizare medicală.

Documentele indică faptul că, deși fiecare episod a fost semnalat oficial, răspunsurile instituției au fost în principal verbale și generale, fără a produce planuri de intervenție scrise, sancțiuni sau monitorizare formală. Această lipsă a reacțiilor ferme contribuie, potrivit experților, la consolidarea unui climat educațional ostil și la afectarea dezvoltării emoționale a copilului.

Gestionarea sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Pe parcursul întregii perioade, familia a transmis comunicări scrise clare și cronologice, solicitând intervenții și protecție. Din analiza materialelor puse la dispoziție, nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, aplicarea unor sancțiuni sau implementarea unor măsuri de consiliere și monitorizare.

În schimb, instituția ar fi ales să trateze situația ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, minimalizând gravitatea faptelor și transferând, în mod implicit, responsabilitatea către familie. Familia susține că ar fi resimțit presiuni pentru retragerea copilului, prin mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”, un aspect care, în opinia redacției, poate fi interpretat ca un mecanism de excludere mascată.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în evoluția situației

Documentele și relatările indică faptul că, deși cadrele didactice erau martore directe ale comportamentelor agresive, intervențiile acestora nu au produs oprirea fenomenului. Lipsa unor decizii scrise, rapoarte de monitorizare și planuri de intervenție formalizate ridică întrebări privind capacitatea și disponibilitatea conducerii și a corpului didactic de a gestiona situații de bullying sistematic.

În absența unui răspuns administrativ clar și verificabil, instituția pare să fi normalizat fenomenul, iar sesizările repetate au fost tratate informal, fără consecințe concrete. Această abordare contravine standardelor asumate public de Questfield Pipera, care promovează siguranța și excelența educațională.

Declarația fondatoarei și implicațiile acesteia

Un moment relevant în acest dosar îl reprezintă răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unei discuții directe cu familia, ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Familia interpretează această poziționare ca o presiune indirectă pentru retragerea copilului și ca o mutare a discuției de la protecția copilului către considerente contractuale și economice.

Școala a fost invitată să transmită o poziție oficială privind acest episod, însă până la publicare nu a fost comunicat un răspuns. Redacția precizează că această formulare este citată conform relatărilor și documentelor disponibile, fără a emite judecăți privind intențiile sau motivațiile persoanei în cauză.

Confidențialitatea informațiilor și vulnerabilitatea copilului

Familia a solicitat în scris respectarea confidențialității privind situația semnalată, avertizând asupra riscurilor asociate divulgării informațiilor în mediul școlar. Cu toate acestea, nu există dovezi că instituția ar fi adoptat măsuri concrete pentru protejarea acestor date sensibile.

Mai mult, relatările indică faptul că elevul ar fi fost expus public unor referiri la demersurile administrative, fapt ce ar fi generat presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot constitui forme de presiune instituțională și pot afecta negativ climatul educațional.

Răspunsul întârziat și implicațiile acestuia

Conform documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit oficial abia după opt luni de semnalări și fără răspunsuri scrise, în contextul implicării legale a familiei și a notificărilor transmise de avocați. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile declanșării reacției instituționale și relevă o prioritate acordată protecției copilului doar în momentul în care cazul a dobândit o dimensiune juridică.

Reconstrucția situației în comunicarea publică a școlii

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care a redus situațiile reclamate la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind onestitatea și capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullying-ul în mod adecvat.

Contactele post-retragere și drepturile copiilor

După retragerea copiilor vizați, familia a raportat că au avut loc contacte telefonice informale către alte școli private din zonă, în care aceștia ar fi fost descriși negativ, cu referiri la probleme de comportament. Redacția solicită clarificări publice privind aceste afirmații, subliniind gravitatea potențială a unor astfel de practici în raport cu dreptul la educație și confidențialitatea copiilor.

Lista principalelor elemente semnalate în cazul Questfield Pipera:

• Bullying repetat pe o perioadă de peste opt luni, cu jigniri și excludere socială;
• Stigmatizare medicală utilizată ca instrument de umilire;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate din partea școlii;
• Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Nerespectarea confidențialității și expunerea copilului;
• Răspuns instituțional întârziat, declanșat în context legal;
• Reducerea situației la „interacțiuni spontane” în comunicările publice;
• Posibile contacte negative post-retragere către alte instituții educaționale.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera relevă o serie de probleme fundamentale legate de modul în care o instituție privată gestionează situații de bullying sistematic și stigmatizare medicală în rândul elevilor săi. Documentele și relatările analizate indică o disonanță între valorile declarate ale instituției și practicile efective, marcată de lipsa unor intervenții scrise, măsuri asumate și monitorizare formală.

În acest context, persistă întrebări esențiale despre mecanismele reale de protecție oferite copiilor, despre transparența și responsabilitatea conducerii și despre prioritățile instituționale în fața unor situații care afectează siguranța emoțională și dezvoltarea armonioasă a elevilor.

Redacția rămâne deschisă la dialog și invită orice părinte care se confruntă cu situații similare să contacteze echipa la [email protected], cu asigurarea confidențialității și a sprijinului în procesul de documentare și informare.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro