România traversează o perioadă în care discursul despre securitate a devenit armă politică, iar măsurile luate în numele „apărării naționale” tind să depășească limitele legitimității democratice. Deputatul independent Mariana Vârgă, reprezentând Circumscripția Electorală nr. 42 București, avertizează că statul român se află pe o pantă periculoasă: „Libertatea nu se apără prin frică, ci prin responsabilitate. Iar când frica devine politică de stat, democrația este deja sub asediu”.
Apărarea națională – din drept, în pretext
Mariana Vârgă atrage atenția asupra modului în care retorica apărării naționale este folosită pentru a justifica decizii politice arbitrare, fără consultare publică și fără transparență instituțională. Cea mai recentă dovadă este Legea nr. 350/2025, care permite, printre altele, înrolarea elevilor și studenților în caz de mobilizare generală, transformând mediul educațional civil într-o resursă militară.
„Această lege nu apără România, ci o închide într-un cerc al obedienței. Sub pretextul apărării, statul își asumă dreptul de a restrânge libertăți, de a impune tăcerea și de a cere sacrificii neasumate. Apărarea, când devine forțată, încetează să mai fie legitimă”, afirmă deputatul independent.
În opinia sa, această orientare politică trădează o neîncredere fundamentală a statului în propriii cetățeni și o tendință de a înlocui dialogul cu disciplina impusă. România riscă, astfel, să se transforme într-o „democrație de cazarmă”, în care drepturile devin condiționate de obediență față de autoritate.
Discursul militarist – noul instrument de control
De la discursul despre „pregătirea populației pentru apărare” până la justificarea unor măsuri administrative tot mai dure, militarizarea limbajului politic a devenit, potrivit Marianei Vârgă, un fenomen alarmant.
„Vedem cum orice critică este etichetată drept lipsă de patriotism, cum orice întrebare legitimă este considerată o slăbiciune națională. Patriotismul autentic nu se impune prin ordine militare, ci se cultivă prin educație și încredere”, afirmă parlamentarul.
Ea avertizează că, în spatele acestor formule de autoritate, se ascunde un mecanism subtil de control social: folosirea fricii colective pentru a limita drepturile individuale. „Când statul invocă securitatea pentru a justifica opacitatea, pentru a reduce dezbaterea și a marginaliza vocile critice, nu mai vorbim despre protecție, ci despre supunere”, susține Vârgă.
România între alianțe și autonomie decizională
Într-un context internațional tensionat, în care Europa se confruntă cu amenințări reale la adresa securității, Mariana Vârgă nu contestă rolul României în NATO sau în Uniunea Europeană. Dimpotrivă, ea insistă asupra faptului că alianțele nu trebuie confundate cu dependența, iar solidaritatea militară nu poate substitui suveranitatea decizională.
„A fi parte a NATO nu înseamnă a renunța la vocea proprie. România trebuie să-și definească politica de securitate prin prisma interesului național, nu prin imitație strategică sau obediență instituțională”, explică deputatul.
Ea avertizează că, sub presiunea contextului geopolitic, există tentația de a transfera decizia militară în afara controlului democratic, lăsând loc unui „automatism de alianță” care anulează răspunderea politică internă.
„Când o țară se apără fără să-și consulte poporul, apără altceva decât libertatea”, adaugă Vârgă.
Mariana Vârgă îndeamnă la vigilență democratică și responsabilitate politică
Deputatul independent cere vigilență democratică din partea cetățenilor și a societății civile. Într-o democrație reală, spune ea, securitatea și libertatea nu sunt antagonice, ci complementare — una nu poate exista fără cealaltă.
„Statul are datoria de a-și proteja cetățenii, dar are și obligația de a le respecta libertatea. Orice lege care restrânge drepturi în numele protecției naționale trebuie privită cu suspiciune, analizată și dezbătută public”, afirmă Mariana Vârgă.
Ea consideră că soluția nu constă în militarizarea instituțiilor, ci în consolidarea dialogului civic, a educației și a diplomației. România trebuie să investească mai mult în pregătirea civică și în cultura securității democratice, nu în extinderea controlului asupra societății.
Cum poate fi stopată pierderea libertății
Pentru a evita alunecarea spre un model autoritar, Vârgă propune o serie de măsuri clare:
- abrogarea Legii nr. 350/2025, ca prim pas de revenire la principiile voluntariatului militar;
- organizarea unui referendum consultativ privind politica militară și de securitate a României;
- crearea unui mecanism permanent de control parlamentar și civic asupra deciziilor de apărare;
- transparentizarea totală a bugetelor și a strategiilor de securitate.
„Libertatea se pierde încet, sub justificări nobile. Întâi în numele siguranței, apoi în numele ordinii, și, în cele din urmă, în numele tăcerii. Rolul nostru, ca demnitari, este să o apărăm, nu să o negociem”, declară deputatul.
Apărarea libertății, ultima formă de patriotism
Într-un discurs care depășește granițele politicului și atinge zona de filozofie civică, Mariana Vârgă avertizează că România riscă să devină un stat care confundă loialitatea cu tăcerea.
„Să aperi țara nu înseamnă să reduci poporul la obediență. Înseamnă să construiești o societate liberă, capabilă să gândească și să decidă. Adevărata apărare a României nu se face cu arme, ci cu mintea limpede și inima trează”, spune ea.
Prin mesajul său, deputatul independent cheamă la responsabilitate, echilibru și transparență, într-un moment în care granița dintre protecție și control devine tot mai subțire.
„Libertatea nu este un cost al apărării, ci motivul pentru care o apărăm”, conchide Mariana Vârgă — un avertisment care răsună nu doar ca o declarație politică, ci ca o lecție de democrație adresată unei societăți care trebuie să învețe să nu confunde securitatea cu supunerea.
